Treceți la conținutul principal

DEZVOLTAREA UNUI SISTEM SIMPLU DE GESTIUNE A DATELOR ÎN DOMENIUL SSM -1

Gestiunea eficientă a datelor poate constitui diferența între un management oarecare și un management performant. Avem deja o imagine a responsabilului SSM închis într-o cămăruță mică cu un teanc de dosare care umplu birourile- imaginea nu trebuie să fie neapărat reală.
Domeniul SSM (Securitate și Sănătate în Muncă) este normal să-și aibă sistemul de gestiune specific racordat la sistemul de management total (atunci când un astfel de sistem este implementat) al unității, astfel încât să existe o cooperare continuă, inclusiv pe filiera informatică între managementul de top și managerul SSM.
Ce trebuie să gestioneze managementul de SSM ? Ce categorii de informații sunt necesare/suficiente ? Un răspuns poate fi  cel dat de figura 1.


Figura 1. Categorii de informații gestionate de managementul SSM

Se poate vedea faptul că atât categoriile de informații referitoare la resursele umane (respectiv condițiile specifice de muncă și aptitudinile pe care trebuie să le aibă lucrătorii pentru a performa în acele condiții, activitățile de instruire precum și gestionarea evenimentelor neprevăzute) cât și informațiile despre procesele/activitățile principale desfășurate și resursele tehnice aferente se ”închid” în managementul resurselor financiare care oferă date despre costuri, rezultatele activității de prevenire (cunoscute și ca ROP- Return on Prevention) precum și necesarul de alocare.
Evident că aceste date ”interne” își au corespondența în raportări făcute către Autoritățile Competente- în acest caz Inspecția de Muncă.
În continuare este prezentat un exemplu de dezvoltare a unei structuri de date pentru prima categorie de informații- cele referitoare la resursele umane. 
A fost folosit un SGBD (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date) numit File Maker pentru care INCDPM deține o licență de utilizare achiziționată în 2011.
File Maker este un SGBD extrem de folosit la nivelul țărilor anglo-saxone și în principal în SUA datorită extremei sale versatilități.
Odată definită structura bazei de date se poate trece direct la încărcarea ei sau la dezvoltarea unor formate specifice de încărcare.
Figura 2 prezintă ecranul principal al aplicației.


Figura 2. Ecranul principal al aplicației

Pentru realizarea diverselor funcții există posibilitatea definirii unor butoane cu comenzi specifice din funcțiile prestabilite. Panoul de comandă al aplicației este prezentat în figura 3.


Figura 3. Panoul de comandă al aplicației

Odată introduse, datele sunt vizualizate sub forma diverselor rapoarte- așa cum se poate vedea și din figurile 4 și 5. 


Figura 4. Raport parțial 1


 Figura 5. Raport parțial 2

Spre deosebire de un SGBD gen Access- însoțitor al pachetului Microsoft Office- File Maker are avantajul unei simplități cât și a unei versatilități mult mai mari. Structuri de gestiune a datelor pot fi configurate și introduse extrem de rapid, fără consum foarte mare de timp în faza de proiectare și construire a bazei de date. 
Informațiile introduse pot fi salvate în format PDF sau Excel- pentru a construi raportări ulterioare. Figura 6 dă un ecran dintr-o salvare în format PDF.


Figura 6. Format PDF salvat

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…