O metodologie originală
și ceva mai complexă decât cea actuală este prezentată în continuare:
INVESTIGAREA INCIDENTELOR PRIMARE:
1. Sunt luate
interviuri tuturor actorilor relevanți și sunt înregistrate nume, date,
perioade de timp, locații și activități implicate în incident (de exemplu
eliberarea accidentală periodică a unei cantități de noxe care nu este
suficientă pentru a provoca un accident dar care conduce la expunerea
lucrătorilor);
Figura
următoare ilustează acest pas- incluzând și principalele date de interes.
Figura 1. Principalii actori
intervievați și datele care vor fi culese
2. Se
documentează simptomatologia întâlnită. Propunem următorul formular de culegere
a datelor.
|
Date de identificare persoană
|
Boală profesională identificată
|
Simptomatologie
|
Agent cauzator direct
|
Consecințe pe termen mediu și lung
|
Observații
|
|
|
|
Simptom 1
|
|
|
|
|
Simptom 2
|
|
||||
|
Simptom 3
|
|
||||
|
Simptom 4
|
|
||||
|
Simptom 5
|
|
Este evident
că o astfel de documentare trebuie făcută împreună cu un specialist în medicina
muncii.
3. Se
documentează toți agenții chimici utilizați. Există și agenți intermediari ? Ce
substanțe de curățire și ce metode de curățire sunt utilizate ? Tabelul următor
permite colectarea acestor date.
|
Nr. crt.
|
Denumire agent chimic (produs)
|
Formula
|
Activitatea în care este utilizat
|
Concentrația admisibilă (din fișa tehnică de
securitate)
|
Efecte asupra organismului (din fișa tehnică
de securitate)
|
Modalități de prevenire/reducere a expunerii
(din fișa tehnică de securitate)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4. Se
documentează pentru fiecare lucrător Echipamentul Individual de Protecție
folosit la momentul incidentului. Se dau detalii despre echipamentele de
protecție anti-chimică, incluzând mănuși, ochelari de protecție și
respiratoare.
Următorul
tabel permite culegerea acestor date.
|
Nr.
crt.
|
Nume
și prenume
|
Echipament
Individual de Protecție (altul decât cel chimic- dacă e cazul)
|
Echipament
de Protecție anti-chimică:
|
Purtat
pe toată perioada expunerii ? Da/Nu
|
Observații
|
|
|
|
|
|
Ochelari de
protecție
|
Da
|
Nu
|
|
|
Mască de
protecție
|
||||||
|
Echipament
de protecție a pielii
|
||||||
|
Mănuși de
protecție
|
||||||
|
Alt
echipament (detaliați)
|
||||||
5. Se
detaliază sistemele de control a expunerii active la locul de muncă. Se dau
descrieri despre ventilația locală de exhaustie, incluzând hote chimice, cabine
de bio-securitate, etc. Se dau detalii despre sistemele de limitare a
expunerii.
6. Sunt
revizuite toate rutele posibile de expunere incluzând:
-inhalarea;
-absorbția prin piele;
-ingestia și contactul accidental cu mucoasele
după contactul cu o substanță chimică;
-se apelează la ajutor medical
pentru chestiunile specifice;
EVALUAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR[i]:
7. Preparați o
secvență de timp care să unească momentul când au fost folosite substanțele și
produșii cu simptomele apărute pentru fiecare agent cauzal potențial.
8. Revizuiți
efectele asupra sănătății documentate prin materiale ca Fișele Tehnice de
Securitate, etc.
9. Cereți
ajutor specializat de la specialiștii
care au folosit substanțele sau produșii anterior. Determinați dacă există
efecte asupra sănătății neraportate – cât și efectele raportate în documentația
de specialitate.
10. Discutați
starea sănătății persoanelor expuse cu specialiști din domeniul medical (atunci
când acest lucru e posibil).
11. Urmăriți
frecvența expunerii potențiale, durata expunerii potențiale, concentrația
relativă a substanțelor implicate precum și absorbția potențială pentru fiecare
individ afectat. Determinați dacă acești factori se corelează tipului și gravității consecințelor identificate.
Determinați indivizii care n-au fost afectați- fiind în aceeași locație sau în
locații apropiate- și dacă expunerea acestora a fost diferită.
OBȚINEREA UNEI CONCLUZII
ACCEPTABILE
12. Determinați, dacă este posibil, un binom
”cauză-efect” incluzând relația între efectele raportate pentru sănătate,
efectele documentate în literatură, apariția simptoamelor și orice perioadă de
latență potențială.
13. Verificați
variabilitatea individuală. O ”potrivire perfectă” poate să nu fie cazul când
orice expunere potențială conduce la același efect.
14.
Determinați dacă expunerile care ridică semne de întrebare nu-și au drept cauză
doar auto-sugestia.
15.
Determinați o explicație plauzibilă științific care poate fi prezentată
părților afectate și managementului.
16. Stabiliți
cine se face ”vinovat” de situație.
Discutați în particular acest aspect cu managementul superior al unității
înainte de a face public vinovatul. Anticipați eventualele întrebări ținând
seama de faptul că atât imaginea cât și poziția managementului superior pot fi
erodate într-un astfel de incident.
17. Luați în
calcul faptul că orice expunere posibil constituie un potențial litigios.
Păstrați confidențiale lucrurile sensibile.
COMUNICAREA CONCLUZIILOR DESPRE RISCUL DE ÎMBOLNĂVIRE.
18. Organizați o ședință de
comunicare a riscului cu toate părțile implicate (stakeholderi).
19. Atunci când comunicați
cu un grup de lucrători afectați- utilizați următoarele tehnici de comunicare
și pregătiți-vă pentru întrebări.
a. Arătați empatie față de indivizii afectați cât și față de
indivizii care pot avea îngrijorări semnificative.
b.Lăsați grupul să pună câte întrebări consideră că e necesar
după ce subiectul a fost prezentat. Nu răspundeți întrebărilor pe loc.
Explicați audienței că veți răspunde tuturor întrebărilor după ce acestea vor
fi puse.
c. Înregistrați întrebările în scris- pe un flipchart sau pe
orice fel de alte medii vizibile pentru audiență (arătați-le că vă pasă și că
îi ascultați). Verificați cu participanții că ați înregistrat toate
întrebările.
d. După ce audiența a terminat de pus întrebări prezentați-vă argumentele pregătite și
încercați să răspundeți la toate întrebările pe rând- mențineți un contact
vizual permanent cu audiența.
e. Stabiliți-vă trei puncte (mesaje) majore- pe care să le
păstrați pozitive și care să fie relativ simple. Evitați cuvinte cum ar fi
toxic, cancer, contaminat și cuvintele negative (nu, nu se poate, niciodată) în
aceste mesaje.
f. Dacă nu puteți răspunde la o întrebare subliniați că
deocamdată nu aveți răspuns dar că veți reveni cu u nfeedback
g. Dezvoltați un rezumat al acestei comunicări de risc.
BILANȚUL FACTORILOR FAVORIZANȚI ȘI
DEFAVORIZANȚI
Pe baza unui model- prezentat în
figura următoare- poate fi realizat un ”bilanț” al factorilor determinanți
pentru apariția sau ne-apariția unei boli profesionale.
Figura 2. Model de bilanț
a)Capabilitățile fizice ale
persoanei care poate suferi de îmbolnăvire profesională se referă la gradul
individual de rezistență al organismului în fața unei agresiuni a unor factori
de risc care determină boala profesională. Valoarea 0 corespunde unor capabilități inexistente sau foarte reduse-
valoarea 5 corespunde unor capabilități maxime. Estimarea capabilităților unei
persoane specifice de a rezista unor factori de îmbolnăvire profesională nu
trebuie să ia locul echipamentelor de protecție necesare și nici a eliminării
complete a factorilor de risc- dacă acest lucru este posibil. Atenție ! Această
evaluare trebuie făcută numai de medicul specialist în medicina muncii în
colaborare cu medicul de familie al persoanei evaluate. Se documentează în legătură cu punctul 2 din metodologie- se analizează
capabilitățile vs. simptomatologia și în legătură cu punctul 10 din metodologie
b)Echipament(e) și alte mijloace de
protecție. În această categorie intră un domeniu foarte larg de facilități- de
la filtre și instalații de ventilație
industrială, dușuri și spălătoare și până la Echipamentul Individual de
Protecție- ca ultimă sursă. Și în cazul acesta- plaja de valori poate merge de
la 0- corespunzând inexistenței unui astfel de echipament- și până la 5- care
reprezintă maximul în dotarea cu astfel de echipamente și implementarea
echipamentelor astfel încât să fie utilizate în mod corespunzător. Atenție !
Evaluarea trebuie realizată de către un expert în domeniul SSM- se recomandă
legătura cu un audit de securitate pentru confirmare. Se documentează în legătură cu legătură cu punctele 3,4 și 5 din metodologie
c)Disciplina muncii sigure (în
siguranță) – în această categorie este inclusă atât instruirea necesară pentru
lucrul într-un mediu favorizant al bolilor profesionale cât și implementarea
acestei instruiri în mod individual, astfel încât o anumită protecție să
fie realizată prin organizarea colectivă
și individuală a activității. Lucrătorul individual trebuie învățat, antrenat
și verificat să-și ia toate măsurile de protecție posibile contra factorilor de
risc la îmbolnăvire profesională- atâta cât este posibil. În cadrul acestei
discipline intră și igiena personală și menținerea acesteia precum și
deprinderile ”sănătoase” în muncă și în activitățile auxiliare. 0 trebuie
acordat atunci când nu există o astfel de disciplină iar 5 pentru maximul de disciplină
în munca sigură.
d)Durata și intensitatea expunerii.
Durata expunerii reprezintă timpul
efectiv cât lucrătorul este expus factorilor
de risc de îmbolnăvire profesională. În funcție de concentrația limită a
respectivului factor în mediul de lucru se poate stabili și intensitatea
expunerii. Intensitatea influențează și latența de manifestare a bolii dar și
consecințele sale imediate. Se
documentează în legătură cu punctul 2
din metodologie- se studiază durata și intensitatea expunerii vs.
simptomatologia, în legătură cu punctul 5 și 6 din metodologie- se
analizează căile de expunere și
durata expunerii,în legătură cu punctul
7 din metodologie- time-line-ul expunerii și înlegătură cu punctul 11 din
metodologie
e)Existența și manifestarea
factorilor de risc specifici îmbolnăvirii profesionale. Se documentează în legătură cu punctul 1 din metodologie;
Din analiza ecuației se poate vedea că valoarea maximă a
bilanțului în mod ideal este egală cu 15- atunci când nu există nici expunere
și nici factori de risc. O valore reală maximă ar fi 13- în condițiile în care
și expunerea și factorii de risc sunt unitari.
Se poate observa că bilanțul poate avea și valori
negative. Din experiența pe plan internațional- în astfel de cazuri se
recomandă oprirea și regândirea activității.
STUDII DE CAZ PENTRU BILANȚUL PROPUS
1. Se analizează cazul unui lucrător
în vârstă de 19 ani care lucrează într-o entitate economică din construcția de
mașini. Lucrătorul se ocupă de vopsirea respectivelor mașini, folosind un
pistol de vopsit- și este expus unui
factor de risc care, la o expunere de minim 2 ani poate conduce la astm
profesional.
Evaluarea fizică a arătat că
lucrătorul este în perfectă stare de sănătate- deci Kc=5. Unitatea este înființată de circa 5 ani și este dotată
cu toate dispozitivele și echipamentele de securitate necesare- se poate estima
că Ke =4. Urmărirea lucrătorului la locul său de muncă a evidențiat că acesta
implementează și respectă munca în siguranță, deci Kd=5. Durata de expunere
efectivă- este de circa 4...6 ore /zi – deci Kex =4; expunerea la factori de
risc este certă , Kfr=5
Bilanțul Krez= (5+4+5)-(4+5)=5-
față de valoarea maximă=15- se poate concluziona că
persoana în cauză este expusă în mod cert unei îmbolnăviri profesionale. În
cazul prezentat se recoamndă rotirea acestor lucrători la alte posturi de
lucru- la maximum 6 luni – ținând seama de faptul că au fost luate toate
măsurile de prevenire și protecție posibile. O altă soluție ar putea fi
reprezentată fie de schimbarea tehnologiei- dacă acest lucru este posibil- sau
de înlocuirea agentului de vopsire cu altul mai puțin periculos- în condițiile
în care amândouă soluțiile presupun anumite costuri de producție care se vor
reflecta în mod inevitabil în produsul finit.
2. O IMM are de executat- în cadrul
unui contract mai larg circa 200.000 de piese din bachelită. Respectiva bachelită se obține din fenoli și aldehidă
formică prin condensare într-un mediu
alcalin.
Limitele admisibile sunt date în
următoarea figură.
Figura 3. Limitele de expunere
măsurabile (sursa http://www.metprep.co.uk/MSDS/BlackBakelite.pdf)
Se presupune lucrul cu respirator, purtând ochelari și mănuși de
protecție.
IMM-ul folosește pentru realizarea
respectivelor piese un dispozitiv improvizat care pleacă de la pulberea de
bachelită și realizează piesele prin injecție. O mașină similară este
prezentată în următoarea figură. Personalul care realizează respectivele piese
este format din 2 lucrători (1 lucrător/schimb) de vârstă peste 50 de ani și
constituție fizică labilă. Lucrătorii nu dispun de echipamentul de protecție
necesar pentru manipularea și turnarea bachelitei- considerându-se că
respectivul echipament este inutil. Disciplina referitoare la munca în
siguranță este bazată doar pe experiența celor 2 lucrători, nefiind folosite
fișe tehnice de securitate.
Putem deci considera că Kc=1,Ke=0 și
Kd=1
Kex =5 - muncitorii aflându-se timp de 8 ore/zi în
proximitatea mașinii- și expuși factorilor de risc.
Kfr= 3 – pe baza documentației [ii]
Bilanțul Krez= (1+0+1)-(5+3)= -6
așa după cum se poate observa- bilanțul a rezultat într-o
valoare negativă. Pentru metodologia propusă- o astfel de valoare ar trebui să
indice închiderea imediată a respectivei activități și re-gândirea acesteia
astfel încât să fie eliminați factorii de risc sau să fie reduși la o
valoare de nivel ALARP. Chiar și pentru
un manager orientat aproape exclusiv pe profit-
compensațiile pentru îmbolnăvirea profesională ar trebui să fie totuși
mai mari decât dezvoltarea și implementarea unor măsuri de prevenire/protecție.
