Treceți la conținutul principal

Codul culturii (de securitate)-2

O bună cultură de securitate determină schimbări majore la nivel  comunitar și societal. Pentru a realiza acest lucru, cultura de securitate trebuie înțeleasă, acceptată și dezvoltată la toate nivelele unității economice.
În acest sens următorul tabel este ilustrativ.

Tabel 1- Pașii de dezvoltare pentru cultura de securitate

ACCEPTĂ
PROIECTEAZĂ
DEZVOLTĂ
IMPLEMENTEAZĂ
UTILIZEAZĂ
1.Managementul unității economice
1.Experții În SSM

1. Managementul SSM  din unitate

1. Managementul SSM  din unitate

1.Angajații unității
2. Angajații unității
2. Managementul SSM  din unitate

2.Angajații unității
2.Angajații unității
2. Managementul unității
3. Autorități Competente
3.Angajații unității

3.Comunitatea
3. Comunitatea de care aparține unitatea
4.Societatea în ansamblul său



4.Societatea în ansamblul ei.



a.)Pentru a fi fiabilă, cultura de securitate trebuie acceptată. Acceptarea trebuie făcută în primul rând de către managementul unității. Acceptarea trebuie să fie reală- și nu formală- altfel tot procesul de implementare al culturii de securitate devine inutil.Cultura de securitate trebuie acceptată însă și de către cei cărora li se adresează, respectiv de angajații unității. Rolul principal- ca motor al culturii de securitate le revine acestora. De asemenea cultura trebuie acceptată de către Autoritățile Competente- în primul rând de către Inspecția Muncii. În final, societatea trebuie să înțeleagă că acest tip de cultură este benefic pentru dezvoltarea societală.
b.)Cultura de securitate începe prin a fi definită și proiectată de către experții în securitate. Aceștia pot construi piesele de bază necesare unei bune culturi de securitate. Pe de altă parte, trebuie înțelese foarte bine cele 2 aspecte esențiale ale culturii de securitate- generalitatea- ne dorim ca toți lucrătorii să termine ziua de muncă fără incidente sau accidente- cât și specificitatea- adică expertiza pe care putem să o adăugăm la niște construcții generale.
c.)Dezvoltarea culturii de securitate trebuie începută de managementul organizației- cu accent special pe managerul de SSM. Managementul are un rol esențial pentru integrarea culturii de securitate în cultura organizațională a unității și pentru stabilirea trăsăturilor definitorii (cum ar , fe exemplu, implementarea procesului de raportare la toate nivelele) care sunt benefice pentru angajați dar pot să și ajute procesul de management. Practic, managementul trebuie să dezvolte o structură cadru pentru cultura de securitate. Această structură cadru va fi consolidată în tot procesul de dezvoltare, implementare și menținere de angajații unității. Trebuie subliniată ideea că nici un fel de opinie nu trebuie neglijată atâta timp cât este exprimată în sprijinul culturii de securitate. Pe de altă parte potențialii dezvoltatori trebuie să știe că totdeauna vor exista voci critice care să minimizeze importanța realizării și menținerii unei culturi de securitate acceptabile (”de ce să dăm bani ? de ce să ne pierdem timpul ? oricum nu este de nici un folos !”). Se recomandă discutarea acestor opinii de față cu toți angajații- la începutul procesului de dezvoltare- pentru ca vocile care minimzează cultura de securitate să fie stopate din start. ”Apărătorul” culturii trebuie să se bazeze pe datele concrete din unitatea respectivă și nu să adopte doar o poziție generală- sau bazată exclusiv pe legislație.
d.)Implementarea culturii de securitate trebuie făcută inclusiv de către comunitatea din care face parte unitatea economică. Aspectele de interfață între comunitate și unitatea economică trebuie dezvoltate astfel încât acțiunile salariaților și managementului unității să găsească înțelegere la nivel comunitar.
e.)Cultura de securitate va fi utilă pentru toată lumea- de la ultimul angajat al unității economice și până la nivel societal. Acolo unde există și este menținută ordinea și disciplina la nivelul unității există ordine și disciplină și în societate.

Figura 1 ilustrează legăturile specifice culturii de securitate ..
Figura 1- Cultura de securitate

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…