Treceți la conținutul principal

PROMIS®- Dezvoltarea unui chestionar de Securitate și Sănătate în Muncă

Check-list-urile sau chestionarele sunt instrumente de culegere a datelor folosite în mod curent în analiza operațională a activității economice și implicit și în domeniul asigurării Securității și Sănătății în Muncă.
Deși la prima vedere dezvoltarea unui chestionar poate să pară extrem de simplă, trebuiesc respectate anumite etape premergătoare.Aceste etape sunt conținute în proiectarea (designul) chestionarului.

Proiectarea chestionarului


Proiectarea trebuie să țină seama de următoarele aspecte:
1. zona din unitatea economică unde va fi aplicat chestionarul;
2. cui i se adresează chestionarul ? Este el dezvoltat ca instrument de lucru pentru experții de SSM sau  trebuie completat de către personalul de la locul de muncă ? În acest din urmă caz întrebările trebuiesc astfel gândite încât să poată fi complet înțelese de către cei cărora li se adresează acesta;
3. ce date vor fi culese. În general chestionarele se referă doar la date de ordin calitativ. Pe de altă parte, acolo unde structurile unității economice sunt puternic automatizate și există numeroase puncte de măsură care să surprindă aspectele interesante, pot fi concepute și formulare pentru colectarea datelor cantitative.
4. Cum va fi dat răspunsul la întrebările check-listului (chestionarului). În domeniul SSM există în general 3 tipuri de răspunsuri mai utilizate:
4.1. Răspunsuri cu Da/Nu –De exemplu, întrebarea ”Lucrătorii poartă costume de protecție la executarea lucrărilor în spații închise  ? ”
4.2.Răspunsuri pe scală Likert- De exemplu, la întrebarea ”Apreciați pe o scală de la 0 la 5 unde 0 este valoarea cea mai nefavorabilă iar 5 valoarea excelentă- gradul de întreținere al locurilor de muncă”
4.3. Răspunsuri deschise- utilizatorul scrie ceea ce consideră că este important- De exemplu, la întrebarea ”Menționați circumstanțele accidentului”
5. Dimensiunile populației căreia i se adresează  check-list-ul.
6. Necesitățile de standardizare. Un astfel de check-list în general nu este făcut pentru o singură folosire- ci pentru reutilizarea sa periodică.
Alegerea tipului de întrebare ține de experiența celui care dezvoltă check-listul. Dacă  check-list-ul va fi aplicat unei populații reduse- 5-10 oameni- atunci este recomandată folosirea răspunsurilor deschise și analiza acestora de către auditor. Dacă populația este mai mare- se recomandă celelalte forme de răspuns ”standardizat”. Aici trebuie luat în calcul și bias-ul specific – răspunsurile ”standardizate” cu Da/Nu sau scară Likert fiind  considerate mai obiective.
Pentru cazurile în care dezvoltarea unui chestionar (check-list) este o activitate obișnuită se recomandă folosirea unui software de generare a unor astfel de chestionare- software conținut în modulul specific din PROMIS®.Figura 1 ilustrează  această opțiune.



Figura 1 Ecranul pentru generatorul de chestionare


Ne propunem realizarea unui chestionar pentru a verifica Securitatea și Sănătatea în Muncă la activitatea de transport a deșeurilor în zona de depozitare a deșeurilor de la nivelul unității economice. Personalul din cadrul unității se presupune că transportă aceste deșeuri în timpul procesului de producție și le depozitează într-un spațiu special amenajat din care le va ridica compania locală de salubritate.

Etape de dezvoltare a chestionarului folosind PROMIS®

1. Se alege tipul de chestionar linear- chestionarul în care toate întrebările sunt parcurse în ordine.
Pe lângă tipul de chestionar mai există alte câteva setări prezentate în următoarea figură.

Figura 2 Ecranul de setare a chestionarului 

2. Se definesc secțiunile în care se organizează chestionarul. Organizarea în secțiuni este o facilitate utilă care permite un management superior al colectării și prelucrării datelor. În figura 3 se poate vedea modul de introducere al secțiunilor.



Figura 3  Definirea secțiunilor

Evident că în funcție de obiectivele urmărite pot fi definite și mai multe secțiuni- astfel încât să fie acoperitoare pentru ceea ce se urmărește să se obțină.
3. Se definesc întrebările. Următoarea figură arată ecranul de definire a întrebărilor. Odată definite, aceste întrebări rămân în memoria sistemului și pot fi refolosite- ceea ce reprezintă un avantaj pentru astfel de activități de dezvoltare.
Se poate observa că pentru fiecare întrebare se face o legătură în generatorul de chestionare cu întrebarea următoare.


Figura 4 Definirea întrebărilor

Există și un ecran centralizator al întrebărilor unde pot fi vizualizate, editate sau chiar șterse toate întrebările .Figura următoare prezintă acest ecran.

Figura 5 Ecranul centralizator al întrebărilor

Odată introduse și salvate întrebările, chestionarul poate fi apelat din mediul PROMIS® așa cum se poate observa în figura următoare.




Figura 6 Lucrul cu chestionarul din mediul platformei.

În urma introducerii tuturor întrebărilor chestionarul poate fi:
-rulat din interiorul PROMIS®;
-listat pentru a fi folosit ca și chestionar tipărit- fără necesitatea unor instrumente IT;

Figura următoare  prezintă chestionarul în varianta sa tipăribilă.


Figura 7 Chestionarul în forma sa tipărită

Facilitatea de traducere automată

PROMIS® înglobează și o facilitate de traducere automată dezvoltată special pentru această platformă în cadrul proiectului PROMISLingua. Prezentăm câteva aspecte aici pentru  a evidenția un instrument de lucru interesant.
În  figura următoare poate fi observată o traducere tentativă- și relativ corectă a uneia din întrebările chestionarului


Figura 8 Traducerea din limba română în limba engleză

Pentru comparație, în figura următoare se prezintă traducerea realizată cu Google Translator.

Figura  9 Traducerea Google

Este lesne de observat că traducerea făcută de PROMIS® este mai corectă și mai apropiată de realitate- fără a atinge însă un grad de corectitudine de 95%.

Concluzii

Pentru cei care lucrează în mod continuu cu chestionarele, PROMIS® reprezintă o soluție- atunci când se dorește un sistem integrat. Pe de altă parte există soluții mai eficiente- în care pentru fiecare răspuns greșit dat de utilizator, acesta poate vizualiza răspunsul corect și poate vedea și eventualele acțiuni pe care trebuie să le întreprindă.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…