Treceți la conținutul principal

Către o instruire mai bună- 2

Ce așteptați de la o instruire ”bună” în domeniul protecției muncii ?  Este o întrebare logică și normală.
Avem mai multe variante, cum ar fi:
1. O hârtie care să ateste că ați făcut cursul;
2. Cunoștințe pe care nu le-ați avut;
3. Competențe pe care să vi le formați;
4.Altceva;

O instruire bună ar trebui :
a.să aducă ceva nou și util pentru beneficiari ;
b. să fie făcută pentru a fi receptată de beneficiar;
c. să  nu fie plicticoasă- măcar în primele 12 ore;
d. să fie repetabilă în timp;

Cine poate face instruirea ? Nu neapărat un profesor universitar. Sunt lucruri foarte interesante- pe care le poți învăța de la absolut oricine. Cu condiția ca cel care oferă instruire- să fie pregătit pentru acest lucru și să fie implicat în ceea ce face- iar cel care primește instruirea- să fie interesat în ceea ce privește.
Cum se poate face instruirea ? Cel mai bine cu mijloacele cele mai moderne multi-media dar dacă n-ai așa ceva și un text scris este bun. Un curs poate constitui baza unui proces educațional performant- dacă cel care primește este interesat de subiect și folosește cursul la întreaga sa valoare.
Un proces educațional în domeniul protecției muncii (securității și sănătății în muncă) arată de obicei, în România, ca în figura următoare.
Din figură se poate vedea o masă de cursanți care ascultă, uitându-se neliniștiți la ceas pentru că n-ar dori să-l deranjeze pe profesor, un lector care realizează o prezentare mai mult sau mai puțin interesantă. Astfel de instruiri:
a. sunt rentabile pentru compania care susține instruirea;
b. în general oferă o plusvaloare extrem de limitată.
O altă posibilitate de instruire e cea prezentată în următoarea figură.
Se poate vedea că numărul de cursanți s-a redus semnificativ în grupă- ceea ce contribuie oarecum la eficientizarea procesului de învățare.Astfel de instruiri:
a. sunt mai puțin rentabile pentru compania care susține instruirea. Dacă în primul caz se putea recurge la o politică a prețurilor mici, în acest caz prețul pe curs și cursant trebuie să fie mai ridicat pentru a acoperi costurile și a asigura un profit sau există și alte metode de a face instruirea rentabilă- cum ar fi oferirea de servicii suplimentare- contra cost.
b. cresc plusvaloarea pentru cursant și /sau unitatea economică care-l trimite la instruire. Având mai mult timp, un profesor bun poate să dedice mai mult timp fiecărui cursant. 
Imaginea de mai sus se cere suplimentată. Imaginea următoare oferă o astfel de suplimentare.
Din figură se poate vedea că profesorul (formatorul) pune accent pe exemple. Teoria (inclusiv cea conținută în documentele normativ-legislative care constituie obiectul exclusiv de studiu a unor programe de SSM) este foarte bună- problemele încep atunci când cursantul te(r)orizat este pus în fața unor aspecte extrem de practice. Astfel de instruiri:
a. solicită o experiență semnificativă a profesorului (formatorului) ca să poată transmite respectiva experiență cursanților. Un formator formal- deși sună groaznic există și astfel de formatori- care n-are minim 5 ani de experiență dar are în schimb foarte multe diplome de cursuri de 80 de ore (personal sunt depășit de ”inteligența” abordării unei chestiuni extrem de importante la modul orar. O competență poate fi formată și în 2 ore+lucru individual sau nu poate fi formată nici în 100 de ore) constituie un dezastru pentru cursanți.
b. oferă o certă plusvaloare cursanților.
O altă suplimentare utilă- dar problematică- este prezentată în figura următoare.
Abordarea de tip ”hands on” care oferă cursanților activități practice- pe care să le desfășoare individual sau în echipă- constituie cheia succesului unui proces de instruire în domeniul SSM. O astfel de abordare:
a. permite cursantului să își demonstreze competențele învățate. Un examen este mai neconcludent- mai ales în cazul SSM- față de un proiect individual implementat sub coordonarea profesorului și eventual a managementului unității. Câștigă atât cursantul- care are ocazia să facă ceva concret și de asemenea să-și verifice competențele în propria sa unitate- cât și unitatea economică. 
b. poate stimula o competivitate- atât de necesară - între specialiștii din domeniul SSM. 




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

DEVELOPING SAFETY ASSESSMENT SYSTEMS USING EXPERT SYSTEM SHELLS-1

Acknowledgements: The author wants to thank XpertRule Software LTD and mr. Tim Sell for being able to try Decision Author- the main software in which this prototype shall be built.
GENERAL ASPECTS Safety domain of research is by excellence a domain based on expertise. Textbooks and theoretical knowledge are good but the safety expert which inspects three times a day a certain part of an enterprise is the ultimate safety dealer here. A lot of expertise is transformed into lessons learned- that are used for training and improvement of existing safety attitudes. On the other part, this expertise could be also valued in order to build optimal and effective safety assessment systems. An expert system is software that emulates the decision-making ability of a human expert. In our case- the expert part should interrogate the specific employees regarding safety aspects of an enterprise. The next figure illustrates how a safety expert, with the necessary knowledge into the problem could impr…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…