Treceți la conținutul principal

PROIECTAREA ȘI REALIZAREA UNUI MODUL DE E_LEARNING ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ-I

Aspecte generale

În marea lor majoritate experții din domeniul Securității și Sănătății în Muncă sunt  oameni ocupați, care lucrează 8...12 ore pe zi și care nu-și pot permite să urmeze niște cursuri cu prezență la clasă. Pe de altă parte, acești specialiști trebuie să-și actualizeze în mod frecvent cunoștințele, ținând seama de domeniul în care activează. De aceea, soluția cea mai adecvată pentru majoritatea o constituie apelarea la  structuri de e-learning. Din păcate, în România nu există structuri dedicate în acest domeniu ci doar posibilitatea de a descărca materiale care pot asista instruirea. În acest articol vor fi prezentate câteva aspecte de interes referitoare la proiectarea și realizarea unui modul de e-learning în domeniul Securității și Sănătății în Muncă, modul care poate constitui baza unui astfel de sistem de e-learning.

Proiectarea modulului

Proiectarea modulului urmărește realizarea unei structuri solide, eficiente, care să nu trebuiască să fie modificată imediat. Proiectarea trebuie să urmărească următorii pași:
1. Stabilirea obiectivului de instruire- este bine ca obiectivul să fie definit foarte clar și nu la modul general.
2. Stabilirea țintelor instruirii- este posibilă focalizarea pe un grup specific- de exemplu lucrătorii de la fabrica X, lucrătorii din construcții -sau instruirea se poate adresa unui public mai larg.
3. Alegerea conținutului care va fi folosit. Într-un caz ideal conținutul se realizează odată cu modulul de instruire. În realitate, de obicei conținutul există (cel mai bine în format electronic) și este eventual actualizat în timpul dezvoltării modulului. Dacă conținutul este strict teoretic (de exemplu Legea Protecției Muncii) este recomandabilă dezvoltarea de exemple sau studii de caz asociate pentru a da posibilitate studentului să aprofundeze noțiunile teoretice.
4. Alegerea instrumentului de authorware care va permite dezvoltarea modulului..Prin alegerea acestui instrument aici, pașii care urmează pot fi realizați practic, în urma lor rezultând un template (structură cadru) pe care poate fi încărcat conținutul în partea de dezvoltare. Gama de instrumente este extrem de largă. Din experiența proprie aș recomanda fie PowerPoint, pentru dezvoltatorii cu mai puține resurse, fie Lectora sau ToolBook pentru cei care-și pot permite achiziția unui astfel de software. Există și o serie de instrumente gratuite, downloadabile de pe Internet, performanțele acestora fiind însă ceva mai restrânse.
5. Proiectarea interfeței utilizator. Interfața utilizator trebuie să țină seama de țintele instruirii și de pregătirea medie a acestora. O interfață mai sofisticată poate fi realizată pentru lucrători cu studii superioare, pentru cei din domeniul IT sau pentru alte categorii cu o pregătire mai bună. Dacă ținta instruirii sunt lucrători cu o pregătire mai apropiată de bază, lucrători manuali, lucrători necalificați, etc. interfața utilizator trebuie să fie mai intuitivă și să conțină doar elementele de comandă necesare strict pentru utilizare.Interfața utilizator va apare în mod normal pe toate paginile modulului.
6. Proiectarea paginilor de instruire. Aici trebuie definite paginile de conținut cât și paginile care vor îngloba componenta de testare. Ținând seama de nivelul de pregătire al celor cărora li se adresează modulul , testarea va fi mai simplă (răspunsuri de tip Da/Nu) sau mai complexă (răspunsuri multiple cu o singură variantă corectă, răspunsuri multiple cu mai multe variante corecte, etc.). Un aspect deosebit de important este legat de designul ergonomic al acestor pagini care trebuie să țină studentul atent fără a fi în același timp foarte stridente. Fonturile utilizate trebuie să respecte condițiile de accesibilitate pentru persoane cu probleme de vedere. Se recomandă oferirea opțiunii de tipărire a paginilor ținând seama de faptul că un astfel de modul cu multe ecrane este greu de urmărit pe ecranul calculatorului, în timp instaurându-se fenomenul de oboseală a ochilor.
7. Salvarea structurii cadru (template). În structura cadru realizată vor putea fi dezvoltate unul sau mai multe module de instruire.


                                                                                                                   va urma

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…