Treceți la conținutul principal

METODA DE EVALUARE A RISCURILOR OCUPAȚIONALE – SIERO -Partea 3

 STRUCTURA GENERALĂ SIERO


SIERO reprezintă un pas înainte, o dezvoltare a metodelor existente și utilizate în acest moment în domeniul evaluării riscurilor ocupaționale și analizei acestora în vederea prevenirii/mitigării riscurilor.
În figura 4 este detaliat sistemul SIERO. Trebuiesc făcute următoarele precizări:
1. Sistemul este gândit să asigure:
1.1. O evaluare a riscurilor ocupaționale la nivelul unei facilități (unități ) economice pe 2 nivele de complexitate, respectiv:
1.1.1. un nivel de evaluare imediată pentru alcătuirea unor planuri imediate (sau pe termen scurt) de mitigare în cazul riscurilor care depășesc nivelul ALARP- evaluare care poate fi realizată și de către personal fără pregătire superioară- dar cu pregătire tehnică medie (și de preferat cu experiență);
1.1.2.un nivel de evaluare și analiză complexă  folosibil pentru asistența deciziilor manageriale de termen mediu și lung, pentru dezvoltarea unor planuri de prevenire/mitigare integrabile în sistemul calității totale – nivel care impune utilizarea unor evaluatori cu pregătire superioară;
1.2.O  analiză a riscurilor ocupaționale până la nivel național- inclusiv. Analiza este efectuată pe baza rezultatelor concluzive ale evaluărilor realizate prin intermediul metodei și servește:
1.2.1.Pentru asistența deciziilor la nivel regional și național, decizii care pot fi directe- de exemplu campaniile inițiate de către Inspecția Muncii sau pot fi indirecte- de exemplu OK-ul dat unor investitori străini care vin cu tehnologii cu risc deosebit;
1.2.2.Pentru stabilirea contribuției la fondul pentru riscuri profesionale și a primelor de risc profesional în cazul diverselor companii de asigurare;
1.2.3.Pentru a oferi o imagine globală referitoare la riscul ocupațional în România la momentul analizei, imagine globală care poate servi pentru întărirea investițiilor străine dar și pentru politici la nivel național luate la cele mai înalte nivele;
1.2.4.Ca asistență în justificarea proiectelor de legi, ordonanțe, etc.
1.3.O evaluare care să poată fi realizată atât intern- în cadrul facilității evaluate- cât și de terță parte;
1.4.O evaluare care să poată fi utilizată oricând în sistemul de management al calității totale, fiind integrată cu evaluări de calitate (folosind sistemul CMM- Capability Maturity Management) și cu evaluări de mediu;
1.5. O bază pentru dezvoltări ulterioare și un sistem care să poată fi actualizat în timp.
Figura 3 detaliază agenții care pot realiza evaluarea precum și rezultatele obținute.


Figura 3 Agenții care efectuează evaluarea și rezultatele așteptate

Din figură vedem că evaluarea poate fi efectuată de către personal intern- în condițiile în care unitatea economică își achiziționează o licență pentru evaluare și-și instruiește corespunzător personalul- acest lucru fiind recomandabil pentru unitățile care nu doresc să apeleze din diverse motive la evaluatori externi și care au probleme specifice legate de riscurile ocupaționale; de asemenea se poate apela la o terță parte- deci la o firmă de evaluare care dispune de o licență de prestare de servicii- și de personal specializat și validat de către  INCDPM pentru a performa un astfel de serviciu.
Figura următoare prezintă schema globală SIERO.

Figura 4 Sistemul SIERO

După cum se poate vedea din figura anterioară, sistemul este:

-a. aplicabil la nivel de loc de muncă. Presupunem, de exemplu, că dorim să facem evaluarea doar pentru secția ”Tratamente termice” a unui agent economic cu 200 de angajați. Sistemul permite o astfel de evaluare;  în funcție de obiectivele propuse pentru evaluare, complexitatea proceselor tehnologice și de numărul de angajați acest tip de evaluare poate fi folosit pentru toată unitatea economică evaluată. De exemplu avem o facilitate în care pe lângă secția principală de prelucrări mecanice mai există un compartiment financiar și un birou de management. Evident că pentru o astfel de unitate se recomandă aplicarea evaluării de tip loc de muncă- pentru că nu se poate stabili o activitate primară de interes și nici nu există linii tehnologice semnificative;

b. aplicabil la nivel de activitate- atunci când activitatea principală a unei unități economice este de interes major – se poate concepe procesul de evaluare orientat direct pe activitate- de la elementele care asigură intrările acestei activități, continuând cu prelucrările specifice și terminând cu ieșirile sale;

c. aplicabil la nivel de utilaj sau linie tehnologică- este în principal cazul unităților din industria de proces acolo când linia tehnologică  sau un anumit uitlaj sunt generatorii  majori de riscuri (evident fără să se scape din vedere factorul uman și restul elementelor care nu au legătură directă cu linia tehnologică).

Se poate vedea că SIERO este gândit pe 3 zone de dezvoltare:
-Zona 1 de dezvoltare- pentru evaluare și analiză imediată, gândită să asigure mitigarea riscurilor asupra cărora trebuie acționat imediat sau care intră în cadrul unui program pe termen scurt de mitigare/prevenire. În această zonă de dezvoltare avem
          -MG- metodologia generală- care stă la baza tuturor dezvoltărilor ulterioare;
-ME- metodologia de evaluare propriu-zisă conținând caietele de colectare a datelor pentru riscurile generale care pot fi întâlnite la locurile de muncă;
-SM0- metrica inițială folosită-  care va implementa scala Likert;
-Zona 2 de dezvoltare pentru:
               -evaluare și analiză de riscuri complexe la nivel de facilitate- e bine să precizăm aici că gradul de complexitate al  dezvoltării analizei se află de obicei în raport cu costurile pe care le presupune acesta; analiza poate fi dezvoltată până la nivelul maxim de complexitate permis de cunoașterea actuală-oricând unei analize SIERO normale i se poate adăuga o analiză complexă a activității folosind dispozitive de înregistrare gen CCTV sau chiar dispozitive mai complexe bazate pe amprenta termincă a personalului- împreună cu o interpretare bazată pe algoritmi complecși- numai că o astfel de analiză costă în mod semnificativ și e foarte posibil să aducă beneficii relativ reduse pe termen scurt- cu excepția câtorva domenii industriale;
               -dezvoltarea unor categorii de evaluări specializate- pentru anumite activități și industrii- de exemplu dacă în cadrul unei facilități specializată în acoperiri metalice se folosește un anumit produs- se poate face un capitol special de evaluare pentru respectivul produs- care să fie folosit în cadrul respectivei facilități și/sau a unor facilități similare; această dezvoltare specializată poate fi făcută:
               -benchmarking la nivel de facilități similare sau la nivel de ramură industrială; așa cum se cunoaște- bechmarking-ul este un instrument util pentru îmbunătățirea performanțelor manageriale- acest lucru fiind valabil atât în general cât și pentru domeniul SSM;
În cea de-a 2-a zonă sunt incluse ca intrări și rezultatele oferite de alte metode de evaluare/analiză cum ar fi Hazop-ul, FMEA, FMECA și o serie de alte metodologii; tot în această zonă are loc analiza comparativă de detaliu între valorile obținute pentru riscurile identificate și valoarea referință de ALARP. ALARP poate fi stabilit în funcție de contextul evaluării astfel încât unitatea economică să poată folosi riscul ca un îmbunătățitor de performanță- de exemplu, pentru o facilitate cu riscuri majore ALARP trebuie fixat foarte jos- undeva înspre valoarea de 2.5 pentru o scală de la 1 la 5. Pentru o unitate cu riscuri normale- ALARP poate fi fixat în apropiere de valoarea 3.5-4 în condițiile în care respectivul prag asigură sănătatea și securitatea în muncă a personalului și în care planurile de mitigare pe termen mediu iau în considerare aceste aspecte.
În această zonă de dezvoltare avem:
SM- metrica complexă folosită în evaluare;
MIR- metodologia de interpretare a rezultatelor;
SIP- lista de criterii de performanță după care poate fi verificată calitatea evaluării;
PAPE-procedură de apreciere a performanțelor evaluării;
MEVA-RISC- metodologia completă de evaluare și analiză a riscurilor ocupaționale pentru un loc de muncă ; spre deosebire de ME- MEVA- RISC conține toate check-list-urile necesare împreună cu sub-metodele pentru dezvoltarea de scenarii de risc, etc.
PDMP- procedura pentru dezvoltarea unor seturi de evaluare particularizate pentru diverse activități sau industrii;
MSOZE- metodologia de selectare optimă a unităților de evaluare (în care evaluarea dă cele mai bune rezultate );
Zona 3 de dezvoltare –reprezintă zona de dezvoltare maximă a metodei, aici fiind incluse analiza riscurilor ocupaționale la nivel regional/național precum și benchmarking-ul la aceste nivele. Un astfel de benchmarking (între zone geografice) este interesant pentru a se lua decizii legate de pregătirea forței de muncă și eventual de dezvoltarea unor politici distincte de SSM cu prioritate pentru zonele slab dezvoltate.
Zona 3 include:
MAIS- metodologie de analiză și interpretare statistică precum și metodologiile aferente de colectare, procesare și transmitere a datelor. 
Câteva lucruri trebuiesc menționate:
a. SIERO este gândit ca un sistem deschis, sistem care poate să-și adauge în permanență noi module și metodologii în funcție de nivelul de dezvoltare al tehnicii și de necesități.
b. SIERO este gândit în ideea trecerii către sisteme de evaluare a riscurilor/securității și sănătății în muncă adaptive, inteligente, bazate pe proceduri și metode derivate din domeniul Inteligenței Artificiale.
c. SIERO este gândit pentru integrarea cu LOPA (Layer of Protection Analysis) , SIL (Safety Integrity Level) și SIF (Safety Instrumented Function).
d. Din punct de vedere managerial- SIERO este gândit în vederea realizării managementului calității totale.
e. SIERO implementează CMM (Capability Maturity Model) în evaluarea de risc ocupațional.
f. SIERO urmărește stabilirea unor evaluări de risc ocupațional (profesional) de calitate corespunzătoare, comparabile cu ceea ce există la ora actuală pe piața din vestul UE și în SUA și Canada. Trebuie înțeles faptul că existența unei metode unice, referențiale- de evaluare întărește piața liberă și competitivă- asigurând nu numai calitatea (trasabilă) a evaluării dar și posibilitatea reală de a susține deciziile manageriale într-un mod optim și eficient. Managerii care-și doresc ”un raport idealizat” referitor la nivelul de securitate și sănătate în muncă din propria companie- vor avea mai curând sau mai târziu surprize- de fapt ei pot avea surprize în tot acest timp prin pierderile materiale datorate ne-mitigării riscurilor ocupaționale.
g. SIERO este gândit pentru a fi utilizat ca un referențial. INCDPM va colabora cu Inspecția Muncii și cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale precum și cu partenerii săi de dezvoltare pentru acest proiect, respectiv Institutul Național de Virusologie (care se va ocupa de componenta riscurilor biologice) și Universitatea Politehnică București- pentru a menține și actualiza acest sistem- ca referențial. De asemenea, INCDPM va colabora cu dezvoltatorii de module specifice SIERO. INCDPM va  valida formarea evaluatorilor care vor avea dreptul de a folosi această metodă și va aviza un număr de minim 5 evaluări desfășurate în parteneriat/co-tutelă cu INCDPM pentru ca toți evaluatorii să poată asigura standardele de calitate necesare- standarde care în acest moment sunt asigurate doar de un număr foarte mic de firme care prestează acest tip de serviciu pe piață.
                             
              



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

DEVELOPING SAFETY ASSESSMENT SYSTEMS USING EXPERT SYSTEM SHELLS-1

Acknowledgements: The author wants to thank XpertRule Software LTD and mr. Tim Sell for being able to try Decision Author- the main software in which this prototype shall be built.
GENERAL ASPECTS Safety domain of research is by excellence a domain based on expertise. Textbooks and theoretical knowledge are good but the safety expert which inspects three times a day a certain part of an enterprise is the ultimate safety dealer here. A lot of expertise is transformed into lessons learned- that are used for training and improvement of existing safety attitudes. On the other part, this expertise could be also valued in order to build optimal and effective safety assessment systems. An expert system is software that emulates the decision-making ability of a human expert. In our case- the expert part should interrogate the specific employees regarding safety aspects of an enterprise. The next figure illustrates how a safety expert, with the necessary knowledge into the problem could impr…

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…