METODOLOGIE PENTRU ANALIZA COST- BENEFICIU REFERITOARE LA REMEDIEREA VULNERABILITĂȚILOR ȘI STABILIREA UNUI PLAN OPTIMAL DE ACȚIUNE

Autor: drd. Ana Maria Onu- INIMM



Analiza cost-beneficiu (ACB) este o metodă cantitativă de estimare a dezirabilităţii acțiunii contra vulnerabilităților analizate pe baza calculului raportului dintre costurile şi beneficiile viitoare.
Analiza cost-beneficiu este singura modalitate de a înțelege ce se poate face pentru eliminarera/mitigarea vulnerabilităților în condițiile unor resurse finite. 

Etapele realizării ACB în acest caz sunt:
a. analiza detaliată şi justificarea costurilor şi beneficiilor pe care le presupun variantele de acțiune- luând în calcul și posibilitatea inacțiunii pe termen scurt și mediu (conform ISO 31.000).

Tabel 1. Analiză
Eliminarea/minimizarea/mitigarea vulnerabilității poate fi făcută:
Fără costuri semnificative și cu rezultate optime[1]
Cu costuri semnificative și rezultate acceptabile pentru unitate [2]
Cu costuri prea mari pentru a fi dezirabilă

Tabel 2. Analiză-desfășurată
Eliminarea/minimizarea/mitigarea vulnerabilității poate fi făcută:
Fără costuri semnificative și cu rezultate optime[3]
Cu costuri semnificative și rezultate acceptabile pentru unitate [4]
Cu costuri prea mari pentru a fi dezirabilă
În această categorie intră măsurile de eliminare/minimizare/mitigare legate de instruirea personalului. Un personal neinstruit poate constitui sursa supremă de vulnerabilitate, afectând atât activitatea proprie căt și sănătatea și securitatea lor și a celorlalți.
În această categorie pot intra atât activitățile de formare- atunci când se presupune o formare de nivel superior urmată de o validare (de exemplu pentru controlul unei camere de comandă- cu un certificat dat de o firmă prestigioasă- cum ar fi Westinghouse) cât și activitățile de dotare cu tehnică atunci când acestea rentează. Dacă în unitate se produce 1 furt/5 ani nu merită o dotare cu un sistem de camere de luat vederi- pe de altă parte dacă se produc furturi continue pe linia de asamblare a pieselor sau dacă numărul de rebuturi depășește în mod frecvent o anumită valoare- este necesară o astfel de dotare pentru a fi observate cauzele.
În această categorie intră elementele din genul ”dotărilor ideale”. O anumită secție are probleme cu ventilația. Ideală ar fi achiziționarea unui sistem de ventilare japonez care costă 150.000 Euro dar din păcate unitatea nu are fondurile necesare. Se apelează atunci la soluții dezvoltate pe plan local- care intră în categoria a 2-a, nu oferă aceleași caracteristici de confort dar asigură caracterisiticile de securitate cerute- la un cost de 7000 de Euro.

b.  cuantificarea sau estimarea în termeni monetari a valorii costurilor şi beneficiilor
c.  calcului valorii nete prezente pentru fiecare variantă în parte
d.  prezentarea riscurilor şi incertitudinilor care pot contribui la modificarea în timp a valorilor estimate

Se poate folosi următoarea formulă de calcul :


VNP = VP(B) – VP(C) unde


VPN= valoarea netă prezentă
VP(B)= valoarea prezumată a beneficiilor
VP(C)= valoarea prezumată a costurilor

Analiza cost-beneficiu implică, absolut mereu, ESTIMĂRI[i]. Nu putem vorbi, nici la costuri, nici la beneficii, despre măsurare pentru că ne aflăm într-un moment de timp ANTERIOR realizării acțiunii de tratare a vulnerabilităților în cauză şi, cu atât mai mult, anterior fructificării beneficiilor sale. Iată de ce e foarte important să ne documentăm atent şi să obţinem suficiente informaţii credibile pentru a fi în măsură să facem estimări pe care să ne putem baza, mai departe, decizia de a investi.
Referinţa temporală. Generic şi general, o analiză cost-beneficiu ţine seama de costurile şi beneficiile evidenţiate pe toată DURATA DE VIAŢĂ a invesţiei respective. Ne raportăm totuşi, de regulă, în calculul diverşilor indicatori la perioade de timp uzuale (an, lună). În ceea ce priveşte beneficiile, e chiar abordarea firească pentru că, de cele mai multe ori, ele chiar survin treptat de-a lungul unor perioade mai mari de timp. Costurile, însă, sunt de două feluri: costuri periodice  şi costuri ocazionale / iniţiale . E important, iată, şi MOMENTUL când îmi trebuie banii pentru investiţie. 
Banii pentru orice fel de investiție trebuie recuperați, cel puțin la valoarea inițială a investiției. 


Pentru stabilirea unui plan optimal de acțiune- a fost dezvoltat următorul formular original.
Tabel 3. Formular cadru pentru stabilirea unui plan optimal de acțiune
Vulnerabilitate identificată/ abordată




Acțiuni concrete de întreprins [5]
Cine răspunde
Costuri prezumate
Rezultate prezumate
Începe la/Se termină la
Observații









Un exemplu este dat în continuare.

Tabel 4- Exemplu
Vulnerabilitate abordată


Acțiuni concrete de întreprins
Cine răspunde
Costuri prezumate
Rezultate prezumate
Începe la/Se termină la
Observații
Lipsa cunoștințelor specifice de limba germană pentru gestiunea contractului...
1. Identificarea și contractarea unui furnizor de cursuri optim pentru condițiile specifice ale unității și ținând seama de restricții (cunoștințe anterioare, timp, etc.)
Șef HR
0
Furnizor optimal de cursuri
15/05/ 2015
16/05/ 2015


2. Efectuarea prorpiu-zse a instruirii
Șef HR, Furnizor de cursuri
1000 Euro x număr de cursanți instruiți
Personal managerial instruit
1/07/ 2015
31/09/ 2015


3. Stagiu de practică
Cursanți
1500 Euro x număr de cursanți
Personal managerial instruit și validat
1/10/ 2015
10/10/ 2015



[1] În acest sens, formarea specifică a personalului managerial poate contribui în mod substanțial la reducerea vulnerabilităților.
[2] Un exemplu în acest sens este o unitate economică care are cele mai multe contracte cu un grup similar din Franța. Datorită faptului că activitatea lor se desfășoară preponderent în contact cu partenerul francez, cei 10 manageri ai unității trebuie să învețe limba franceză- la nivelul necesar pentru a se descurca. Acest lucru înseamnă un efort de circa 15.000 Euro la nivelul unității (presupune inclusiv stagii de exersare în Franța) dar este compensat de faptul că respectivilor manageri li se solicită să încheie contracte de cel puțin 5 ani cu unitatea.
[3] În acest sens, formarea specifică a personalului managerial poate contribui în mod substanțial la reducerea vulnerabilităților.
[4] Un exemplu în acest sens este o unitate economică care are cele mai multe contracte cu un grup similar din Franța. Datorită faptului că activitatea lor se desfășoară preponderent în contact cu partenerul francez, cei 10 manageri ai unității trebuie să învețe limba franceză- la nivelul necesar pentru a se descurca. Acest lucru înseamnă un efort de circa 15.000 Euro la nivelul unității (presupune inclusiv stagii de exersare în Franța) dar este compensat de faptul că respectivilor manageri li se solicită să încheie contracte de cel puțin 5 ani cu unitatea.
[5] Exprimate în ordine temporală



[i] Wilson, Timothy D; Gilbert, Daniel T (2003). "Affective Forecasting". Advances in Experimental Psychology (35): 345–411

Comentarii