Treceți la conținutul principal

VICTIMELE ACCIDENTULUI DE MUNCĂ-1

DUPĂ PRODUCEREA ACCIDENTULUI...  MAI ESTE CINEVA INTERESAT ?

Ne ocupăm de Securitate și Sănătate în Muncă. Discutăm (ceva mai puțin de când cu recenta criză) de condiții de muncă, de asigurarea unei securități reale pentru lucrători. Comparăm situația din România cu situațiile din celelalte țări ale UE.
Uităm pe cineva aici. Le uităm prea repede și prea ușor pe victimele accidentului, accidentelor de muncă. După momentul catastrofei li se asigură- în cel mai bun caz, condiții de spitalizare acceptabile, mijloace de compensare parțială a invalidității suferite sau o înmormântare decentă. 
Nu li se asigură o lămurire: de ce ? Față de modul în care se făcea Protecția Muncii în ultimii ani comuniști sau în primii ani de după 1989 trebuie spus că a scăzut nepermis de mult  interesul pentru disciplină- ca atare și implicit pentru calitatea prestațiilor generale- cât și aspectele legate de cercetarea cauzelor accidentelor și mai ales aspectul legat de mitigarea urmărirlor accidentului.A discuta despre accidente- cum a fost cel de la Mihăilești - care a fost în ciuda mușamalizărilor un grav accident de muncă !- nu dă bine în ochii opiniei publice. De cele mai multe ori accidentatul este vinovat- în ochii șefilor săi - înainte de a se începe o anchetă. Dacă este norocos și a scăpat cu viață și fără leziuni grave accidentatul va fi permanent traumatizat de câte ori revine la locul de muncă.

                                         Figura Accidentul de la Mihăilești  
      (sursa: http://pompieriitm.wordpress.com/2012/05/24/eroi-pompieri-mihailesti/)

STATISTICI INCORECTE ȘI INCOMPLETE

Până în 1992 existau mai multe instituții guvernamentale care se ocupau cu  colectarea datelor statistice referitoare la accidentele de muncă, în principal:
-Direcția națională de statistică- își colecta propriile date de la reprezentanțele din teritoriu;
-Direcția de statistică medicală;
-Inspectoratele teritoriale pentru protecția muncii și INCDPM; toate formularele primite de la inspectorate erau prelucrate multicriterial la INCDPM, în cadrul Colectivului de Informatică. 
Odată cu dezvoltarea sistemului informatic cunoscut și ca FIAM s-a ajuns la concluzia ca să existe un singur colector și procesator de date, în cadrul Departamentului de Protecția Muncii, strămoșul actualei Inspecții a Muncii. Din păcate, odată ajunsă la DPM statistica accidentelor de muncă a fost învăluită într-un mister fără nici un fel de motivație reală. Situațiile statistice scoase de către Ministerul Muncii cel puțin o dată pe an (cărticele în format mic) și distribuite la ședințele periodice au dispărut. Pentru a avea acces la baza de date (nu se mai pun la dispoziție date prelucrate- așa cum a făcut INCDPM din 1978- data primei prelucrări computerizate- până în 1992- data ultimei lucrări de analiză multicriterială asupra accidentelor) trebuie aprobarea Inspectorului General de Muncă pe o cerere- procedură de neînțeles.
Mai mult și mai grav. Atunci când Polonia declară anual 100.000 de accidente de muncă iar Franța 400.000, numărul accidentelor de muncă înregistrate oficial- de cel puțin 10 ani- este situat în jur de 6000 de accidente. Cele mai multe accidente înregistrate oficial- în jur de 28.000- au fost în anii 80 ai secolului trecut.
Să fie oare ROmânia campioană la prevenție și expertă în securitate și sănătate în muncă ? Nici pe departe. Legislația națională referitoare la declararea accidentelor nu este aliniată cu legislația Europeană decât în cel mai bun caz în formă, nu în fond. Exemplul cel mai clar îl reprezintă declararea incidentelor. Legiuitorul European vorbește despre incidente- și deschide cu aceste incidente o ramură de studiu absentă în România- controlul pierderilor (loss control) -ramură care reușește să mobilizeze marea majoritate a fondurilor de prevenire , legiutorul național vorbește de incidente periculoase. Metodologia Europeană declară accidentul imediat, metodologia națională solicită cele 3 zile de ITM ”g) accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;” . Cine are de câștigat de-aici ? Nimeni. Legea e proastă și face jocul patronilor sau directorilor de întreprinderi care vor să ascundă gunoiul sub preș. Cunoscutul iceberg spune că la 100.000 de incidente se înregistrează 3 accidente mortale. La fel, pentru 100.000 de accidente soldate cu lezarea fizică a accidentatului (raportându-ne la ce declară alții) sunt circa 6000 de accidente care îndeplinesc condiția celor 3 zile. Nu sunt declarate accidentele reale- dar care nu îndeplinesc regula celor 3 zile- în acest fel, managementul locului de muncă sau unității unde s-a produs un astfel de accident poate să nu-și ia nici un fel de măsuri de prevenire- din simplul fapt că acel accident nu există scriptic. El nu va ajunge pe masa Inspectoratului de Muncă și va fi trecut sub tăcere și de victimă- de frică să nu-și piardă postul. 

CE-AR FI DACĂ S-AR APLICA LEGISLAȚIA EUROPEANĂ ?

Din experiența personală- de mai mult de 20 de ani- a autorului- probabil că 85...90% din unitățile economice funcționale de pe teritoriul României ar trebui să-și închidă porțile, fie închise de către Inspectoratele de Muncă fie din cauza contribuțiilor uriașe la asigurări fixate de casele de asigurări. Ar rămâne funcționale mai ales multinaționalele- pentru că atunci când este implicată o firmă serioasă din Occident sau SUA- aceasta nu face rabat la securitatea oamenilor. Am văzut locații extraordinare, cu condiții de muncă ca în orice stat dezvoltat UE- de exemplu unitatea Nokia de la Jucu. Dar am văzut și foarte multe unități unde se mai lucrează încă ca în secolul XIX- și un exemplu ar fi Depoul CFR din Brașov. 
Chiar dacă din punct de vedere social o anumită indulgență poate fi înțeleasă- pentru a nu se trece personalul în șomaj- ea  nu poate fi acceptată dacă dorim să devenim o țară performantă, cu o economie performantă. Imaginile de groază a muncitorilor care lucrează fără centură și fără cască de protecție la reabilitarea blocurilor din București sunt semnificative și ilustrative. 
Figura Muncitori fără cască de protecție și fără centură- lucrând la înălțime. Să fie corect ?


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

DEVELOPING SAFETY ASSESSMENT SYSTEMS USING EXPERT SYSTEM SHELLS-1

Acknowledgements: The author wants to thank XpertRule Software LTD and mr. Tim Sell for being able to try Decision Author- the main software in which this prototype shall be built.
GENERAL ASPECTS Safety domain of research is by excellence a domain based on expertise. Textbooks and theoretical knowledge are good but the safety expert which inspects three times a day a certain part of an enterprise is the ultimate safety dealer here. A lot of expertise is transformed into lessons learned- that are used for training and improvement of existing safety attitudes. On the other part, this expertise could be also valued in order to build optimal and effective safety assessment systems. An expert system is software that emulates the decision-making ability of a human expert. In our case- the expert part should interrogate the specific employees regarding safety aspects of an enterprise. The next figure illustrates how a safety expert, with the necessary knowledge into the problem could impr…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…