Treceți la conținutul principal

ACTUALIZAREA METODEI DE EVALUARE A CELOR 10 ELEMENTE-APLICAREA EVALUĂRII DE TIP MARGARETĂ



Evaluarea de tip margaretă este o evaluare multi-criterială pe elementul de analiză. Folosind structurile de check-list-uri dezvoltate:
-se identifică riscurile;
-se prioritiezează riscurile;
-se clasifică riscurile;

Față de modalitatea de evaluare propusă de metoda celor 10 elemente evaluarea de tip margaretă permite:

-o evaluare mai exhaustivă la nivel de element;

-prioritizarea mai bună a riscurilor;

-stabilirea unor criterii personalizate de clasificare și clasificarea folosind acele criterii.

-legătura cu partea financiară- foarte importantă pentru alocarea de resurse de către management;

În momentul în care putem lega componenta financiară de riscurile ocupaționale- se produce o schimbare de paradigmă. Din punct de vedere al managerului de SSM dar și al managementului unității unde se face evaluarea- structura acestei activități va avea următoarea formă.

Figura 1. Noua paradigmă de evaluare

Se poate vedea că analiza riscului aici constituie doar o părticică din total. Pentru management- care uneori (în cazul întreprinderilor mari) poate fi izolat de zonele de lucru- ceea ce contează e să aibă o evaluare a ”costului” unui anumit risc. Atunci când respectivul cost este acceptabil- managerul va investi în mitigarea/prevenirea riscului. Când costurile depășesc un anumit prag ”psihologic” și când riscul nu este nici major și nici iminent (de exemplu înlocuirea mobilierului metalic din scție cu un mobilier cu muchii rotunjite. În mod frecvent lucrătorii se lovesc de respectivul mobilier- dar sunt incidente și nu accidente- iar costurile înlocuirii mobilierului sunt suficient de mari ca să nu fie luate în considerare) atunci managementul va temporiza sau va evita decizia alocării de resurse.
Tot managementul preferă un ”portofoliu” de soluții – unei soluții individuale și aplicabile doar o singură dată. În acest mod el poate generaliza aceste soluții din portofoliu prin proceduri de bune practici.
Finalmente- investiția făcută trebuie optimizată- deci din portofoliul de soluții aleasă cea mai bună soluție care să rămână acolo.
Cele 5 ”petale” ale margaretei în cazul metodei celor 5 elemente pot fi considerate:
1. Istoricul elementului evaluat- de exemplu intrările de alimentare pentru combinatul chimic X. Dacă nu s-au înregistrat niciodată evenimente- valoarea este 5. Dacă s-au înregistrat evenimente nesemnificative (de exemplu îndoirea unei apărători la intrarea în canalul de alimentare)- 4. Dacă s-au înregistrat evenimente soldate cu pierderi materiale- 3. Evenimente care s-au transformat în incidente- 2. Evenimente soldate cu accidente de muncă-1.
2.Factorul uman. Ne referim aici doar la lucrătorii care au legături directe cu elementul evaluat. În cazul acestui exemplu- considerăm personalul care deservește respectivele intrări.Dacă personalul este perfect instruit, nu manifestă comportamente periculoase și nu s-au înregistrat incidente- 5. Dacă personalul este corespunzător instruit, nu manifestă comportamente periculoase și nu s-au înregistrat incidente -4. Dacă personalul are o instruire acceptabilă (minimală ca să-l mențină în securitate), nu manifestă comportamente periculoase și nu s-au înregistrat incidente- 3. Dacă personalul manifestă comportament periculos și nu s-au înregistrat incidente- 2.Dacă s-au înregistrat incidente sau accidente de muncă-1.
3.Utilaje specifice care permit operarea elementului evaluat-ne referim aici atât la utilajele și instrumentarul cu care se lucrează direct cât și la cele folosite pentru întreținere.Se notează cu 5 utilaje în perfectă stare de funcționare- și se merge descrescător până la 1- utilaje funcționale dar fără securitate.
4. Organizare- la notare se pleacă de la o organizare ideală- notată cu 5 și se merge până la o organizare formală sau chiar inexistentă- notată cu 1..
5. Costuri- dacă costurile permit ca investiția (în mitigarea/eliminarea riscului) să fie făcute acum- valoarea e 5. Dacă sunt exagerat de mari- valoarea e 1.
Margareta de evaluare este prezentată în figura următoare.

Figura 2.Margareta generică de evaluare

Un exemplu este dat în continuare.

Figura 3.Exemplu de evaluare folosind margareta.

Folosirea sistemului de evaluare prezentat mai sus permite și studiul anumitor evoluții- așa cum se poate vedea și din figura următoare- unde alimentările de la o firmă sunt analizate comparativ cu asigurarea securității produsului/serviciului finit.

Figura 4.Analiza comparativă

Pentru fiecare petală a margaretei poate fi luat în considerare un coeficient de incertitudine- coeficient care permite evaluatorului să fie cât mai obiectiv. Acest coeficient este prezentat în tabelul următor.

Tabel 1.Coeficienți de incertitudine
Criteriu
Valori coeficient incertitudine
Observații
1. Istoric
0.5...1
0.5- istoricul nu există (firmă înființată de mai puțin de 6 luni) sau există un istoric neconcludent
2.Factor uman
0.5...1
0.5 atunci când evaluatorul nu a avut posibilitatea să urmărească documentele referitoare la pregătirea și capabilitățile factorului uman sau când n-a avut posibilitatea să urmărească și să intervieveze lucrătorii.
3. Utilaje specifice
0.5...1
0.5 atunci când nu există date despre utilajele respective, când au fost instalate, mentenanțele făcute- sau când evaluatorul nu este specialist în zona pentru care au fost construite utilajele (de exemplu un inginer de proces evaluează utilaje agricole)
4.Organizare
0.5...1
0.5 atunci când evaluatorul nu are suficiente date despre funcționarea sistemului de management (în special cel de management al SSM) la nivelul instituției
5. Costuri
0.5...1
0.5 când nu se dispune de date exacte despre costul unei anumite intervenții sau a unui anumit dispozitiv necesar pentru mitigarea/eliminarea riscurilor.

Pentru această metodă s-a dezvoltat un software- o parte din elementele cele mai interesante sunt prezentate în continuare.


Figura 5.Ecranul principal de introducere a datelor


Figura 6.Evaluarea globală pe cele 10 elemente – în mod grafic



Figura 7.Evaluarea după criteriul ”Istoric”- în mod grafic

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

DEVELOPING SAFETY ASSESSMENT SYSTEMS USING EXPERT SYSTEM SHELLS-1

Acknowledgements: The author wants to thank XpertRule Software LTD and mr. Tim Sell for being able to try Decision Author- the main software in which this prototype shall be built.
GENERAL ASPECTS Safety domain of research is by excellence a domain based on expertise. Textbooks and theoretical knowledge are good but the safety expert which inspects three times a day a certain part of an enterprise is the ultimate safety dealer here. A lot of expertise is transformed into lessons learned- that are used for training and improvement of existing safety attitudes. On the other part, this expertise could be also valued in order to build optimal and effective safety assessment systems. An expert system is software that emulates the decision-making ability of a human expert. In our case- the expert part should interrogate the specific employees regarding safety aspects of an enterprise. The next figure illustrates how a safety expert, with the necessary knowledge into the problem could impr…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…