Treceți la conținutul principal

SĂ NE JUCĂM CU SCENARII !

Un bun practician în domeniul Securității și Sănătății în Muncă (SSM) trebuie să depășească stadiul de reactivitate la problemele care apar. Ideea de bază e că trebuie să fii pro-activ și prin pro-activitate să încerci să elimini sau să mitighezi cât de multe riscuri poți. Altfel, la un moment dat ești depășit de situație iar consecințele pot fi destul de dure.
În spiritul acestei idei- să încercăm să dezvoltăm un scenariu pentru un caz real- un lucrător își realizează norma zilnică de lucru la o mașină unealtă. La un moment dat, respectiva mașină dă semne clare de apariție a unui eveniment în afara rutinei zilnice. Care sunt variantele de acțiune ale lucrătorului ?

Imaginea 1 ne prezintă un arbore de eveniment al respectivei situații:
Figura 1. Arbore general de eveniment pentru scenariul prezentat

1. În momentul A- lucrătorul e deja anunțat de eveniment- să zicem că prin zgomote neobișnuite, vibrații, etc. Acestea nu-l deranjează pe moment- dar constituie niște indicii că s-a întâmplat ceva. Lucrătorul poate alege varianta de acțiune A1- care înseamnă oprirea lucrului- și totul se termină aici.
2. În momentul B- evenimentul neobișnuit se manifestă în toată forța sa.Activitatea este perturbată. Lucrătorul poate alege soluția B1- în care închide activitatea și cheamă echipa de întreținere. Față de varianta A1- această variantă presupune o comunicare bazată pe o anumită experiență- echipa de întreținere va refuza să vină pentru o simplă bănuială. 
3.În momentul C- pentru lucrătorul care nu vrea să apeleze la întreținere există 2 variante- fie că încearcă să lucreze în continuare- ceea ce conduce mai devreme sau mai târziu la apariția unei avarii continuată eventual într-un accident de muncă- fie că încearcă să repare el singur mașina (ne gândim de exemplu la o mașină de găurit căreia i-a sărit cureaua de transmisie). În acest caz el are 2 alternative- succes în activitatea sa sau eșec. 
În acest moment introducem în cadrul scenariului un coeficient de performanță de securitate (KPIs). Acest coeficient ne arată nivelul de securitate în care se află lucrătorul în diversele ipostaze. Figura 2 prezintă distribuția acestui coeficient în scenariu. Precizăm că nu este vorba despre un coeficient calculat- ci rezultat din experiență. 
Figura 2. Scenariul cu KPIs

Atunci când KPIs scade sub 50 (%) suntem într-o situație sub nivelul ALARP  iar activitatea trebuie imediat oprită și luate măsuri- și pentru că discutăm despre prevenire nu ar trebui să se ajungă în situația respectivă. De-aici se desprind următoarele concluzii:
a. Lucrătorul nu trebuie să continue lucrul cu mașina care prezintă dereglări semnificative !
b. Lucrătorul nu trebuie să se lanseze în activități de întreținere decât dacă este calificat pentru astfel de activități sau aceste activități sunt minimale, nepunând în pericol sănătatea și viața lucrătorului. 
Punctele a și b pot constitui o poarte din conținutul unei proceduri de bună practică.
În continuare vom introduce încă un coeficient de tipul KPI, respectiv KPIv- care ne arată valoarea considerată pentru acțiunea care străbate o anumită variantă din scenariu. Vom observa că pentru anumite variante- cum ar fi A1- valoarea este 0 din punct de vedere al rezultatului acțiunii. Chiar dacă lucrătorul își asigură securitatea renunțând la acțiune și închizând mașina- din punct de vedere al procesului de producție este o acțiune cu valoare 0.
Figura 3. Scenariul cu KPIs și KPIv

Pentru B1  poate fi acceptat un KPIv=0- pentru că valoarea este momentană- până la reparația mașinii. Considerând binomul KPIs-KPIv- vedem că variantele câștigătoare sunt:
1. B1- 100% securitate- dezavantaj eventual: un timp mai mare de așteptare dacă echipa de întreținere e ocupată.
2. D- cu o securitate de la 65% în sus. Un avantaj eventual la D este că lucrătorul își face singur reparația- timpul de întrerupere e mai mic și eventual și costurile mai mici. 

Un astfel de scenariu poate conduce la un modul de instruire pentru lucrul la mașina respectivă- atunci când activitatea este repetitivă și de rutină. Se poate vedea că scenariul de tip win-win este B1-->D deci B1 și  cu obiectiv final D (cu alte cuvinte instruirea lucrătorului la mașină ca să poată face și eventualele reparații). O astfel de acțiune este posibilă într-un număr limitat de cazuri. 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…