Treceți la conținutul principal

CUM SĂ NE DEZVOLTĂM UN CURS OPTIM ȘI EFICIENT DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ?



ASPECTE GENERALE


Piața din România este la această oră plină de tot felul de cursuri de SSM. O lege relativ nefericită a condus la susținerea  unui astfel de program educațional de către oricine își completa un dosar- marea majoritate a cursurilor existente pe piață au cam același caracter- de improvizații făcute pentru a câștiga niște bani și a bifa o activitate. Fără a intra în discuții mai amănunțite legate de o ofertă sau alta, merită subliniate niște aspecte generale de care ar trebui să țină seama toți cei care generează un astfel de curs:
1. Orice curs de SSM care este oferit clienților trebuie să facă parte dintr-un program educațional.
Chiar dacă oferta se referă la un aspect specific (de exemplu un curs de FMEA făcut pentru o întreprindere constructoare de repere pentru autoturisme) cursul trebuie să se integreze într-un program educațional care să urmărească niște valori comune și diseminabile, să folosească un vocabular comun (folosim și această ocazie pentru a releva că termenul corect în limba Română este cel de pericole și nu hazarduri) și să permită interfațarea dintre mai multe cursuri odată cu plus valori specifice pentru fiecare curs. Este absurd ca să ai un curs de expert de securitate, un curs de specialist în securitate și un curs de inspector de securitate cu același conținut și aceeași plus-valoare adăugată.
2.Cursurile trebuie să fie conforme cu legile în vigoare, nu să predea legile în vigoare. Conformitatea cu legea trebuie să fie la un nivel optim necesar pentru a permite o anumită creativitate pentru respectivul curs.
Mai există încă furnizori de cursuri care-și umplu conținutul educațional până la 20-30% și uneori și mai mult cu texte de lege sau din diverse Directive ca să ocupe timpul de predare.Există și posibilitatea înfințării unui curs special în domeniul legislativ și domeniile conexe- până atunci ânsă orice specialist în domeniul SSM trebuie să fie expert în rezolvarea problemelor practice- nu în hârtii.
3. Cursurile trebuie gândite și realizate la un nivel acceptabil pentru toți clienții.Evident că nu este foarte eficient să faci un curs care să se adreseze doar persoanelor cu pregătire superioară tehnică, altul celor cu pregătire superioară economică și altul celor cu pregătire medie. Limbajul folosit trebuie să fie inteligibil de către toți clienții furnizorului de cursuri, fără a fi în același timp excesiv de tehnic , plicticos și abscons.
4. Cursurile trebuiesc planificate în mod corespunzător. Experiența personală de 20 de ani în predarea de cursuri SSM arată că un program de 4 ore/zi de curs este cel mai eficient- în condițiile în care aceste ore ar trebui să se desfășoare în prima parte a zilei , de preferință în perioada 9-13, fără să existe ore puse după o pauză de masă.
Un grafic în acest sens este prezentat în Figura 1.
Se poate observa că în prima parte a zilei avem individualități care sunt receptive la conținutul educațional transmis și cu care interacțiunea în vederea prezentării și discuției unor exemple este facilă.


Figura 1. Aspecte ale planificării cursurilor

În a doua parte a programului posibil de cursuri, deci după masă sau după pauza de masă există deja grupuri cu interese în afara cursului precum și persoane care sunt mai ”afectate” de respectiva pauză de masă. Comunicarea este mai dificilă- iar interacțiunea  complicată de ”ruptura” provocată de pauza de masă.
În sfârșit, ultima parte a programului oferă cursanți care-și doresc să scape cât mai repede de curs, fie prin diverse motivații legate de servici sau de familie, fie plecând pur și simplu- iar pentru cei rămași atenția scade în mod vizibil.
5. Cursantului trebuie să i se specifice de la început ce câștigă în urma cursului. Pe lângă titlul oferit de către documentul de absolvire al cursului- trebuie menționate exact competențele pe care le va dobândi.
6. Cursurile trebuie să înceapă să urmărească atât conținutul cât și programa cursurilor similare din Uniunea Europeană. Trebuie precizat faptul că până în 1989 activitatea specifică de Securitate și Sănătate în Muncă desfășurată la nivelul României se referea la o structură economică de o specificitate deosebită. Modul în care s-a desfășurat această activitate- precum și teoria care a stat la baza acesteia au fost strict specifice. După 1989 s-a ajuns la soluția unui amlgam- păstrând multe din trăsăturile de dinaintea lui 1989- în detrimentul pregătirii specialiștilor în domeniu. Una din cele mai importante distincții rezidă în faptul că nici în acest moment (2015) activitatea de SSM nu ia în considerare prevenirea și controlul pierderilor, considerând că SSM ar trebui să se ocupe doar de accidentele de muncă. De asemenea nu există implementată în legislație- și nici utilizată- noțiunea de ALARP (As Low As Reasonably Possible)- termen esențial în managementul operativ de SSM. Noțiuni cum ar  fi incidentul sau starea pre-accident sunt încă insuficient definite și implementate.
7. Trebuie evidențiată și urmărită linia fină între teorie și practică. La prima vedere orice curs de SSM trebuie centrat cât mai mult pe componenta practică. În realitate trebuie ținut seama de specificitatea economiei reale (exemple din evaluarea SSM în cadrul unei țesătorii pot să nu fie relevante penttru cursanții din industria alimentară- de exemplu) cât și de dezvoltarea tehnică- care face ca metode care erau în vogă la mijlocul anilor 90 să fie perimate astăzi. Cursantul trebuie să aibă minimul de cunoștințe teoretice necesare astfel încât să poată asimila ușor metode noi.


COMPONENTELE ESENȚIALE ALE UNUI PROGRAM EDUCAȚIONAL DE TIP SSM


Discutând despre PROGRAME EDUCAȚIONALE este bine să facem următoarea clasificare- prezentată în figura 2:
-Sistemul de gestiune educațională (sau al programului educațional) este în fapt furnizorul de servicii educaționale- adică firma care le oferă. Aceasta face un studiu de piață (în mod ideal), o planificare , diseminarea ofertei  și se ocupă de chestiunile administrative inclusiv de balanța cheltuieli/beneficiu.
-OBIECTE EDUCAȚIONALE reprezintă entitățile finite cu obiective bine precizate și structuri independent definite componente ale programului educațional. Considerăm în acest context ca obiecte educaționale seturile de cursuri și derivatele acestora, având ca unitate elementară cursul;
-Statisticile educaționale  constituie în fapt un feedback al activității desfășurate. Trebuie subliniat faptul că sistemul de gestiune educațională nu vinde flori- ci pregătește specialiști care într-un moment sau altul al activității pot face diferența între oameni accidentați (uneori grav) și oameni sănătoși. De aceea  e necesară o structură de statistică care să arate pentru un anumit furnizor educațional în orice moment câți specialiști a pregătit și care sunt rezultatele (cât mai obiective) pe care acești specialiști le-au obținut la validările avute.  



Figura 2. Clasificarea structurilor specifice unui program educațional

În cazul SSM trebuie pus accentul în mod deosebit pe exemple, studii de caz precum și pe validarea individualizată a competențelor formate prin proiecte sau aplicații individuale. 


CE INTERESEAZĂ ÎN DEZVOLTAREA UNUI CURS


O parte din aspectele prezentate în figura 2 sunt aspecte interne ale prestatorului de servicii educaționale.
Ceea ce interesează în mod primar în dezvoltarea unui curs de SSM sunt:
-Componenta de instruire propriu-zisă și diseminarea acesteia;
-Componenta de testare și obiectivitatea asigurată de acesta;
-Modul în care potențialul beneficiar poate percepe și considera util un astfel de curs;
-Obiectivele urmărite de curs, plus-valoarea asigurată și modul în care respectivul curs permite integrarea cursantului în ”producție”
Figura 3 ilustrează aceste aspecte.
-Statistica educațională- în acest caz- are și rolul de ”teaser” al beneficiarului. Acesta se va adresa de regulă unor firme care au deja un număr de n absolvenți în domeniu și care au elementele de interes (similitudinea calificărilor, nivelul pentru care este construit cursul, eventualele specializări) comune cu beneficiarul. Pentru furnizorul de cursuri numărul și calitatea beneficiarilor constituie de asemenea repere de promovare viitoare.
-Componenta de instruire- și modul său de diseminare- sunt aspecte esențiale pentru Cursant. Dacă acesta înțelege ce se prezintă în cadrul cursului- și mai ales dacă poate pune în aplicare cele predate- înseamnă că și-a dezvoltat competențele necesare. Problema legată de dezvoltarea competențelor privește în principal însă validarea lor în practică- de aceea relația cu terțul beneficiar este extrem de importantă. Ținând seama de importanța domeniului ar fi normal ca viitoarea lege de atestare să impună un număr minim de proiecte desfășurate în domeniul de specializare al beneficiarului, precum și supervizarea acestor proiecte de către furnizorul de educație SSM.
-Componenta de validare a aptitudinilor- este cazul să se facă un salt în acest sens- renunțându-se la validarea de tip test- care este nesemnificativă și ineficientă- și trecând către activități individuale de genul dezvoltarea unui proiect și implementarea acestuia- singura metodă care poate demonstra cu adevărat cunoștințele obținute și competențele noi formate.


Figura 3. Relaționarea elementelor esențiale în cadrul unui curs


În următorul articol vom face exemplificări pentru cursul de ” Inspector în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă”. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA CAUZELOR RĂDĂCINĂ -1

Analiza cauzelor rădăcină este o metodă extrem de folosită de către managementul de performanță  din firmele dezvoltate. Metoda este considerată ca o metodă primară- care trebuie utilizată în primele faze ale analizei specifice procesului managerial. Ne propunem să prezentăm o metodă de analiză a cauzelor rădăcină care să poată fi aplicată atât pentru managementul calității cât și pentru managementul securității – ținând seama de faptul că în cea mai mare parte, cauzele rădăcină ale problemelor de calitate și problemelor de securitate și sănătate sunt comune. Figura 1 prezintă modul  global de analiză pentru cauzele rădăcină Din figură se poate observa că avem 2 procese distincte: ·         -un proces de identificare- care va fi realizat pe baza metodei cunoscute și ca 5 W ( 5 Why); ·         -un proces de analiză; procesul de analiză urmărește: o   stabilirea cauzelor specifice managementului calității și managementului de SSM; o   ierarhizarea cauzelor identificate;

Figura 1  Structurare…

VULNERABILITY METRICS AND KPI

KPI definitionA key performance indicator(KPI) is a measure of performance, commonly used to help an organization defineand evaluate how successful it is, typically in terms of making progress towards its long-term organizational goals.
–KPIs provide business-level context to security-generated data –KPIs answer the “so what?” question –Each additional KPI indicates a step forward in program maturity –None of these KPIs draw strictly from security data
COBITControl Objectives for Information and Related Technology (COBIT) is a framework created by ISACA for information technology (IT) management and IT governance. It is a supporting toolset that allows managers to bridge the gap between control requirements, technical issues and business risks. COBIT was first released in 1996; the current version, COBIT 5, was published in 2012. Its mission is “to research, develop, publish and promote an authoritative, up-to-date, international set of generally accepted information technology control obj…

APLICAȚII ALE GRAFULUI DE RISC-1

Așa după cum s-a văzut dintr-o postare trecută, graful de risc poate fi un instrument util- și nu numai în cazul bolilor profesionale. Vom adapta în continuare  teoria existentă la teoria și practica din România și vom detalia câteva aspecte considerate de interes.
Este interesant de adaptat  graful de risc pornind de la clasicul sistem Om-Mașină folosit în practica de specialitate din domeniul SSM din România. În acest sens, folosind experiența existentă și datele statistice putem dezvolta în mod corespunzător- așa cum se prezintă în continuare în acest material.
Tabelul 1- Atribute folosite în graf Atribut Descriere I (Inițiatori) Operator(O): a. operator pregătit necorespunzător[1] b.operator malevolent [2] c.operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat sarcinii[3] d. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mașinii;[4] e. operator surprins de un eveniment neprevăzut datorat mediului/factorilor naturali. [5] Sarcină(S): a. sarcină incorect formulată- care dete…